Municipiul Arad este situat în partea de sud-vest a judeţului cu același nume și este unul dintre marile orașe ce constituie axa urbană a Câmpiei de Vest. Este unul dintre cele mai mari noduri de circulaţie ale ţării, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea și fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne și internaţionale. Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 300,89 km2 și se desfășoară în câmpia aluvionară a Mureșului. Vatra orașului s-a dezvoltat în mare parte pe malul drept al Mureșului, dar din motive de ordin strategic, în marea buclă, respectiv în meandrul râului, s-a construit cetatea Aradului (1763-1863), cetate ce a constituit puntea de legătură și gravitare a așezărilor Gai, Bujacu Mare, Aradu Nou, Grădiște, Micălaca și Sânnicolau Mic, azi cartiere ale orașului.
Populaţia municipiului număra la ultimul recensământ 172827 locuitori, cu 17287 locuitori mai puţin faţă de anul 1992. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 82,7% români, 13,0% maghiari, 1,7% rromi, 1,3% germani, 0,3% slovaci, 0,1% ucrainieni, 0,3% sârbi și 0,6% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată.
Urme ale locuirii pe aceste meleaguri datează din cele mai vechi timpuri. Numeroase vestigii descoperite in vatra orașului sau în apropiere au pus în evidenţă prezenţa civilizaţiilor geto-dacice și daco-romane, iar mai târziu urme ale feudalismului timpuriu. Siturile arheologice descoperite pe raza orașului în locurile "Ceala", "La Movilă" și "La Carieră" susţin continuitatea locuirii în acest areal. Menţionări despre Arad sunt cunoscute din timpul luptelor voievodului Athum și ale conducătorului oștirii maghiare Chanadinus desfășurate în anul 1028. Documentar, orașul este mentionat sub denumirea de Urod într-un document datat din anul 1156.
Orașul a avut parte de evenimente care și-au lăsat adânc amprenta asupra istoriei. În anul 1514 cetatea Aradului este cucerită de răsculaţii conduși de Gh. Doja, cunoaște mai apoi năvălirile mongolo-tătare și ocupaţia otomană (1552), evenimente ce au frânat dezvoltarea social-economică a orașului pe o lungă perioadă de timp. Începând cu anul 1687 orașul intră sub stăpânire habsburgică, iar în anul 1834 capătă statutul de oraș liber "regesc" din partea coroanei de la Viena.
Secolul al XIX-lea este marcat de mișcările revoluţionare de la 1848 și de trecerea orașului sub stăpânirea austro-ungară (1867-1918). Pentru români Aradul reprezintă centrul spiritual de emancipare naţională, fiind unul din punctele de sprijin ale unităţii tuturor românilor într-o singură ţară. Aradul este legat de Marea Unire de la 1918 prin funcţionarea Consiliului Naţional Român Central, fiind totodată locaţia primei guvernări românești a Transilvaniei.