Palatul Szantay - Palatul Cultural - Palatul Reinhard - Palatul Bohuș - Palatul Földes - Palatul Sârbesc
1. Palatul Szantay
Impozantul imobil rezidențial poartă numele arhitectului Ludovic Szántay, cel care și-a pus amprenta într-un mod covârșitor asupra peisajului urban arădean.
Se evidențiază bogata decorație exterioară lucrată cu multă finețe și migală ca de exemplu figurile omenești care țin loc de coloane susținătoare la balcoanele așezate la primul etaj.
2. Palatul Cultural
Clădirea etalează o diversitate de stiluri: faţada în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, iar deasupra lui străjuieste un turn masiv, aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renaşterii italiene, partea dinspre parc, a clădirii a fost inspirată din elementele castelului de la Hunedoara, clădire de influenţă gotică. Scările monumentale, conduc vizitatorul într-un frumos hol lucrat în marmoră de Moneasa, de aici având acces în magnifica sală de concerte.
Construirea edificiului a fost iniţiată încă din anul 1901 de către Societatea Culturală Kölcsey din Arad, care a început demersurile pentru a se ridica o clădire care să adăpostească muzeul local, biblioteca oraşului şi o sală de concerte. Pentru clădire s-a deschis şi un concurs la care s-au înaintat 27 de proiecte. Nici unul dintre proiectele prezentate nu a corespuns însă cerinţelor autorităţilor locale; în final s-a apelat la arhitectul arădean Ludovic Szántay ca să execute lucrarea. Din lipsă de fonduri, lucrările au stagnat până în anul 1910. Inaugurarea festivă a avut loc la 25 octombrie 1913, cu acest prilej fiind invitată şi Filarmonica oraşului Arad pentru un concert simfonic festiv în sala mare a palatului, concert care a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet şi Beethoven.
În sala de concerte au susţinut concerte numeroase personalităţi muzicale din ţară şi străinătate (tenorul Traian Grozăvescu, Richard Strauss, Béla Bartók şi mai ales compozitorul şi violonistul George Enescu); actualmente, clădirea Palatului Cultural, adăposteşte sediile Muzeului Judeţean şi ale Filarmonicii de Stat.
3. Palatul Reinhardt
Clădirea a fost ridicată la începutul anilor 1800 la dorința familiei Reinhardt, fiind ulterior modificată în anul 1898 pentru a corespunde stilul Secesion, care era foarte în vogă la acea vreme.
4. Palatul Bohuș
Comandat de baronul Bohuș, palatul este opera arhitectului Szántay Lajos; edificiu (un P+3) este de mari dimensiuni, desfăşurându-se pe B-dul Revoluţiei, Str. Vasile Goldiş şi Str. Românului, adăposteşte locuinţe, magazine şi sedii bancare; nu de mult a existat aici şi o sală de cinematograf (prima sală de acest fel construită în Arad).
Ceea ce atrage atenţia asupra acestui edificiu, în afară de marea sa dimensiune, sunt registrele sale luminos construite cu o mare alternanţă a deschiderilor care, deşi dreprtunghiulare, capătă forme variate în funcţie de ancadramentele profilate din tencuială; spre exemplu, faţada, la nivelul parterului, prezintă o combinaţie între cristalele geamurilor, travertin şi ornamente din alamă.
În perioada interbelică la parter, cu intrarea de colţ, a funcţionat cea mai importantă bancă arădeană, „Banca Românească” – ea a susţinut industria locală, deţinând acţiuni ale principalelor fabrici; tot aici a funcţionat şi atelierul celui mai celebru croitor, Mănase Ghinga, renumit şi prin colaborarea cu pictorul Sever Frenţiu; creaţiile sale au cules nenumărate premii naţionale şi internaţionale în domeniul confecţiilor pentru bărbaţi; modelele unicat şi cele confecţionate după desenele pictorului S. Frenţiu se găsesc păstrate în Muzeul Judeţean (unde veti putea obţine mai multe informaţii, despre meşteşugar).
5. Palatul Földes
Palatul farmacistului arădean Földes Kelemen ale cărui medicamente și cosmetice erau cunoscute nu doar în Europa ci și în îndepărtata Americă, uimește și astăzi trecătorii prin frumusețea-i distincă. Pentru a ține pasul cu moda timpului Földes Kelemen îl angajeazã pe Tabacovici Emil în vederea proiectării unei case P+2 în stil secession, cât și a reclamei preparatelor sale cosmetice.
Proiectul viitoarei case precum și reclama produselor fiind pe placul comanditarului, acesta hotărăște demolarea vechii case a lui Földes P+1 și construirea unui nou edificiu ce va fi finalizat în anul 1900. Anul 1900 marchează începutul acestui stil în Arad, Tabacovici Emil fiind un deschizător de drumuri pentru stilul în vogă, fiind urmat în perioada următoare de proiectele altor arhitecți arădeni.
6. Palatul Sârbesc
Situat în Piața Sârbească, clădirea palatului a fost construită la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Milan Tabacovici, fiind și sediul Oficiului Parohial Sârb. Este un edificiu cu parter și două etaje, de mari dimensiuni, cu o desfășurare pe trei străzi. Atrage atenția prin asimetria dispoziției elementelor decorative construite și aplicate ce înlătură monotonia desfășurării.
1. Palatul Szantay
Impozantul imobil rezidențial poartă numele arhitectului Ludovic Szántay, cel care și-a pus amprenta într-un mod covârșitor asupra peisajului urban arădean.
Se evidențiază bogata decorație exterioară lucrată cu multă finețe și migală ca de exemplu figurile omenești care țin loc de coloane susținătoare la balcoanele așezate la primul etaj.
2. Palatul Cultural
Clădirea etalează o diversitate de stiluri: faţada în stil neoclasic, este ornamentată cu un fronton sprijinit de masive coloane în stil corintic, iar deasupra lui străjuieste un turn masiv, aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renaşterii italiene, partea dinspre parc, a clădirii a fost inspirată din elementele castelului de la Hunedoara, clădire de influenţă gotică. Scările monumentale, conduc vizitatorul într-un frumos hol lucrat în marmoră de Moneasa, de aici având acces în magnifica sală de concerte.
Construirea edificiului a fost iniţiată încă din anul 1901 de către Societatea Culturală Kölcsey din Arad, care a început demersurile pentru a se ridica o clădire care să adăpostească muzeul local, biblioteca oraşului şi o sală de concerte. Pentru clădire s-a deschis şi un concurs la care s-au înaintat 27 de proiecte. Nici unul dintre proiectele prezentate nu a corespuns însă cerinţelor autorităţilor locale; în final s-a apelat la arhitectul arădean Ludovic Szántay ca să execute lucrarea. Din lipsă de fonduri, lucrările au stagnat până în anul 1910. Inaugurarea festivă a avut loc la 25 octombrie 1913, cu acest prilej fiind invitată şi Filarmonica oraşului Arad pentru un concert simfonic festiv în sala mare a palatului, concert care a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet şi Beethoven.
În sala de concerte au susţinut concerte numeroase personalităţi muzicale din ţară şi străinătate (tenorul Traian Grozăvescu, Richard Strauss, Béla Bartók şi mai ales compozitorul şi violonistul George Enescu); actualmente, clădirea Palatului Cultural, adăposteşte sediile Muzeului Judeţean şi ale Filarmonicii de Stat.
3. Palatul Reinhardt
Clădirea a fost ridicată la începutul anilor 1800 la dorința familiei Reinhardt, fiind ulterior modificată în anul 1898 pentru a corespunde stilul Secesion, care era foarte în vogă la acea vreme.
4. Palatul Bohuș
Comandat de baronul Bohuș, palatul este opera arhitectului Szántay Lajos; edificiu (un P+3) este de mari dimensiuni, desfăşurându-se pe B-dul Revoluţiei, Str. Vasile Goldiş şi Str. Românului, adăposteşte locuinţe, magazine şi sedii bancare; nu de mult a existat aici şi o sală de cinematograf (prima sală de acest fel construită în Arad).
Ceea ce atrage atenţia asupra acestui edificiu, în afară de marea sa dimensiune, sunt registrele sale luminos construite cu o mare alternanţă a deschiderilor care, deşi dreprtunghiulare, capătă forme variate în funcţie de ancadramentele profilate din tencuială; spre exemplu, faţada, la nivelul parterului, prezintă o combinaţie între cristalele geamurilor, travertin şi ornamente din alamă.
În perioada interbelică la parter, cu intrarea de colţ, a funcţionat cea mai importantă bancă arădeană, „Banca Românească” – ea a susţinut industria locală, deţinând acţiuni ale principalelor fabrici; tot aici a funcţionat şi atelierul celui mai celebru croitor, Mănase Ghinga, renumit şi prin colaborarea cu pictorul Sever Frenţiu; creaţiile sale au cules nenumărate premii naţionale şi internaţionale în domeniul confecţiilor pentru bărbaţi; modelele unicat şi cele confecţionate după desenele pictorului S. Frenţiu se găsesc păstrate în Muzeul Judeţean (unde veti putea obţine mai multe informaţii, despre meşteşugar).
5. Palatul Földes
Palatul farmacistului arădean Földes Kelemen ale cărui medicamente și cosmetice erau cunoscute nu doar în Europa ci și în îndepărtata Americă, uimește și astăzi trecătorii prin frumusețea-i distincă. Pentru a ține pasul cu moda timpului Földes Kelemen îl angajeazã pe Tabacovici Emil în vederea proiectării unei case P+2 în stil secession, cât și a reclamei preparatelor sale cosmetice.
Proiectul viitoarei case precum și reclama produselor fiind pe placul comanditarului, acesta hotărăște demolarea vechii case a lui Földes P+1 și construirea unui nou edificiu ce va fi finalizat în anul 1900. Anul 1900 marchează începutul acestui stil în Arad, Tabacovici Emil fiind un deschizător de drumuri pentru stilul în vogă, fiind urmat în perioada următoare de proiectele altor arhitecți arădeni.
6. Palatul Sârbesc
Situat în Piața Sârbească, clădirea palatului a fost construită la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Milan Tabacovici, fiind și sediul Oficiului Parohial Sârb. Este un edificiu cu parter și două etaje, de mari dimensiuni, cu o desfășurare pe trei străzi. Atrage atenția prin asimetria dispoziției elementelor decorative construite și aplicate ce înlătură monotonia desfășurării.
